A trecut aproape o săptămână. Dar cred că niciodată nu e târziu. Aşa că...trebuie să se ştie:
Cele doua asociaţii, ACPE şi CIP, care grupează peste 500 de ziaristi şi corespondenţi spanioli şi străini, au organizat ceremonia de acordare a premiilor împreună, în 19 ianuarie, în Madrid, la Gradinile Cecilio Rodriguez din parcul Retiro.
Pemiul pentru politică, acordat de ACPE (din al cărui consiliu de conducere fac şi eu parte, alături de colegi corespondenţi din Japonia, Mexic, Rusia, Statele Unite etc), a revenit, în egală măsură, şefului guvernului din Ţara Bascilor, socialistul Patxi Lopez şi liderului Partidului Popular (conservator) din Ţara Bascilor, Antonio Basagoiti, pentru succesul de a fi realizat împreună un guvern, dupa alegerile regionale de anul trecut, primul guvern ne-naţionalist după zeci de ani de guvernare PNV.
Premiul umanitar l-a primit fotoreporterul Gervasio Sánchez (ne-a trimis un mesaj pe care sper să pot să îl public aici, pentru că e lecţie de actualitate, el era într-o călătorie în America Latină), cel de cultură, Festivalul Internaţional de Flamenco (Cante de las Minas de La Unión) din Murcia, iar premiul pentru sport a fost decis pentru antrenorul FC Barcelona, Pep Guadiola, reprezentat la ceremonie de Manel Estiarte, director de Relaţii Internaţionale al clublui si prieten bun al antrenorului.
La randul sau, Clubul Internaţional de Presă a premiat, la categoria cel mai bun corespondent spaniol în străinatate, pe Mikel Ayestarán, de la ziarul ABC, corespondent în zone de conflict, la categoria cel mai bun corespondent străin în Spania, pe ziaristul François Musseau, de la ziarul “Liberation”, iar jurnalistul Tomás Alcoverro, de la cotidianul “La Vanguardia”, a primit premiul pentru întreaga carieră profesională.
La ceremonia prezidată de vicepremierul Maria Teresa Fernandez de la Vega şi de primarul Madridului, Alberto Ruiz Gallardon, a asistat şi Eva Gabrielsson, vaduva scriitorului suedez Stieg Larsson (autorul trilogiei MILLENIUM). Ea a primit premiul acordat post-mortem scriitorului pentru apararea valorilor umane. Acelaşi premiu a fost acordat ziaristei sudaneze Lubna Hussain (care a fost pedepsită de autorităţi cu închisoare şi cu bătaie, pentru că a îndrăznit să poarte pantaloni!).
Cele două asociaţii de jurnalisti au decis acordarea, pentru prima dată, a unui premiu comun. Premiatul ceremoniei a fost Javier Solana, personalitate strâns legată de construcţia europeană, într-un an în care Spania deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. Solana a fost, timp de 14 ani, ministru în mai multe guverne, secretar general al NATO şi până în decembrie 2009 a fost Înalt Reprezentat al UE pentru politică externă şi securitate.
De o modestie rară, caracteristică oamenilor mari, Solana a spus la ceremonia de marţea trecută că dacă avem nevoie de ceva, să nu ezităm să apelăm la el. Şi, asta cred că mi-a plăcut cel mai mult, a recunoscut, trist, că eforturile lui s-au soldat cu puţine succese.
O fiesta a corespondenţilor, organizată de o echipă coordonată de o ziaristă pensionată a televiziunii spaniole, preşedinta CIP. O persoană care, după ce zeci de ani de profesie, mare parte din ea pe drumurile lumii, în urma regilor Spaniei (a fost acreditată permanent la Casa Regală), şi-a găsit locul meritat pentru vârsta şi experienţa ei. Şi nu mă pot abţine, că am o obsesie: noi ce facem cu profesioniştii presei după ce se pensionează?
No hay comentarios:
Publicar un comentario